Sursa: Media "Rompres"

Liderii Partidului Naţional Liberal (PNL), Acţiunii Populare (AP) şi Partidului Naţional Ţărănist Creştin Democrat (PNŢCD) vor lansa, sâmbătă, la Timişoara, în prezenţa reprezentanţilor societăţii civile, platforma program a polului de centru-dreapta.

Lansarea platformei-program reprezintă un pas decisiv în constituirea polului de centru-dreapta, conform acordului semnat în data 19 iunie de către preşedintele PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele AP, Emil Constantinescu, şi preşedintele PNŢCD, Marian Miluţ.

Prezentarea oficială a documentului programatic va fi precedată de o masă rotundă la care se va discuta atât despre respectarea Punctului 8 al Declaraţiei de la Timişoara prin adoptarea legii lustraţiei, cât şi despre necesitatea formării unui autentic pol de centru-dreapta în România.

La dezbatere vor participa, pe lângă membri ai celor trei partide, şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului universitar din Bucureşti şi Timişoara.

Lansarea publică a platformei-program va avea loc în sala Operei din Timişoara, loc reprezentativ atât pentru declanşarea revoluţiei anticomuniste din decembrie 2007, cât şi pentru reforma morală a societăţii româneşti.

Scopul alianţei este de a contribui la reforma morală a societăţii civile şi a clasei politice printr-un demers clar şi transparent, care să împiedice confuziile şi impostura.

'Polul de centru-dreapta este menit să conducă la victoria în alegeri a principiilor şi valorilor împărtăşite şi să asigure o majoritate stabilă pe termen lung. Aceasta este premisa unei guvernări care să împlinească vocaţia europeană a României, asigurând cetăţenilor o viaţă prosperă şi demnă', se afirmă în proiectul de acord pentru constituirea polului de centru-dreapta, care va fi semnat sâmbătă de Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Constantinescu şi Marian Miluţ.

În proiectul de acord, părţile se angajează să susţină şi să promoveze în societatea românească principiile şi valorile liberale şi creştin-democrate, care reprezintă temelia unei democraţii consolidate în România, ţară membră în structurile UE şi euroatlantice.

'Politica românească se află de câţiva ani în plină confuzie ideologică. Partide politice de stânga se transformă peste noapte în partide de dreapta, partide care se declară de stânga trădează şi compromit principiile social-democrate. Politicienii sunt tot mai rupţi de realitate, iar cetăţenii sunt tot mai puţin interesaţi de politică. Avem nevoie de clarificări. Cetăţeanul român doreşte certitudini. El trebuie să opteze în deplină cunoştinţă de cauză pentru o doctrină sau alta, să ştie că în spatele votului său se află partide care nu îi vor trăda convingerile', se arată în proiectul de acord.

Promotorii noii construcţii politice împărtăşesc şi vor să promoveze încrederea în mecanismele democraţiei reprezentative, întemeiată pe separarea fermă a puterilor în stat, garantarea proprietăţii asupra bunurilor obţinute în mod legal şi intoleranţa în faţa tuturor formelor de corupţie, furt şi înşelăciune, instaurarea unui capitalism real.

'Partidele componente ale polului de dreapta militează pentru dezvoltarea unei economii bazate pe principiile pieţei şi, înainte de toate, pe un tratament egal între investitorii români şi străini, pentru stimularea investiţiilor naţionale. Întreprinzătorii autohtoni constituie principalul pilon al dezvoltării economice', se afirmă în proiectul de acord.

Cele trei partide îşi exprimă şi încrederea în clasa de mijloc ca principal motor al dezvoltării, în statul de drept, ca garant al libertăţii şi al demnităţii fiecăruia şi militează pentru susţinerea valorilor naţionale în noul context al Europei Unite printr-un vast program educaţional, prin sprijinirea cercetării ştiinţifice şi printr-un proiect de renaştere culturală.

Părţile semnatare contează pe oamenii activi şi performanţi din diferite categorii sociale, de vârstă sau de instruire, pornind de la întreprinzători mici şi mijlocii, ţărani, oameni de afaceri până la funcţionari publici şi profesori, studenţi, dar şi pensionari.